Biblia Online - biblia.speranta.net

Arătarea la marea Tiberiadei.

³ Simon Petru le-a zis: „Mă duc să prind peşte.” „Mergem şi noi cu tine”, i-au zis ei. Au ieşit şi au intrat într-o corabie; şi n-au prins nimic în noaptea aceea.

 
                        4                        
                        Dimineaţa, Isus stătea pe ţărm; dar ucenicii nu ştiau că este Isus.                      

Ioan 20.14

⁵ „Copii”, le-a zis Isus, „aveţi ceva de mâncare?” Ei I-au răspuns: „Nu”.

Luc 24.41

⁶ El le-a zis: „Aruncaţi mreaja în partea dreaptă a corăbiei şi veţi găsi.” Au aruncat-o deci şi n-o mai puteau trage de mulţimea peştilor.

Luc 5.4-7

⁷ Atunci ucenicul pe care-l iubea Isus a zis lui Petru: „Este Domnul!” Când a auzit Simon Petru că este Domnul, şi-a pus haina pe el şi s-a încins, căci era dezbrăcat, şi s-a aruncat în mare.

Ioan 13.23, Ioan 20.2

⁸ Ceilalţi ucenici au venit cu corăbioara, trăgând mreaja cu peşti, pentru că nu erau departe de ţărm decât cam la două sute de coţi.

⁹ Când s-au coborât pe ţărm, au văzut acolo jăratic de cărbuni, peşte pus deasupra şi pâine.

¹⁰ Isus le-a zis: „Aduceţi din peştii pe care i-aţi prins acum.”

¹¹ Simon Petru s-a suit în corăbioară şi a tras mreaja la ţărm, plină cu o sută cincizeci şi trei de peşti mari; şi, măcar că erau atâţia, nu s-a rupt mreaja.

¹² „Veniţi de prânziţi”, le-a zis Isus. Şi niciunul din ucenici nu cuteza să-L întrebe: „Cine eşti?”, căci ştiau că este Domnul.

Fapt 10.41

¹³ Isus S-a apropiat, a luat pâinea şi le-a dat; tot aşa a făcut şi cu peştele.

¹⁴ Aceasta era a treia oară când Se arăta Isus ucenicilor Săi, după ce înviase din morţi.

Ioan 20.19-26

Isus vesteşte moartea lui Petru.

¹⁵ După ce au prânzit, Isus a zis lui Simon Petru: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decât aceştia?” „Da, Doamne”, I-a răspuns Petru, „ştii că Te iubesc.” Isus i-a zis: „Paşte mieluşeii Mei.”

¹⁶ I-a zis a doua oară: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?” „Da, Doamne”, I-a răspuns Petru, „ştii că Te iubesc.” Isus i-a zis: „Paşte oiţele Mele.”

Fapt 20.28, Evr 13.20, 1Pet 2.25, 1Pet 5.2-4

¹⁷ A treia oară i-a zis Isus: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?” Petru s-a întristat că-i zisese a treia oară: „Mă iubeşti?” şi I-a răspuns: „Doamne, Tu toate le ştii; ştii că Te iubesc.” Isus i-a zis: „Paşte oile Mele!

Ioan 2.24-25, Ioan 16.30

¹⁸ Adevărat, adevărat îţi spun că atunci când erai mai tânăr, singur te încingeai şi te duceai unde voiai; dar când vei îmbătrâni, îţi vei întinde mâinile, şi altul te va încinge şi te va duce unde nu vei voi.”

Ioan 13.36, Fapt 12.3-4

¹⁹ A zis lucrul acesta ca să arate cu ce fel de moarte va proslăvi Petru pe Dumnezeu. Şi, după ce a vorbit astfel, i-a zis: „Vino după Mine.”

2Pet 1.14

²⁰ Petru s-a întors şi a văzut venind după ei pe ucenicul pe care-l iubea Isus, acela care la Cină se rezemase pe pieptul lui Isus şi zisese: „Doamne, cine este cel ce Te vinde?”

Ioan 13.23-25, Ioan 20.2

²¹ Petru s-a uitat la el şi a zis lui Isus: „Doamne, dar cu acesta ce va fi?”

²² Isus i-a răspuns: „Dacă vreau ca el să rămână până voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie? Tu vino după Mine!”

Mat 16.27-28, Mat 25.31, 1Cor 4.5, 1Cor 11.26, Apoc 2.25, Apoc 3.11, Apoc 22.7-20

²³ Din pricina aceasta a ieşit zvonul printre fraţi că ucenicul acela nu va muri deloc. Însă Isus nu zisese lui Petru că nu va muri deloc, ci: „Dacă vreau ca el să rămână până voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie?”

²⁴ Ucenicul acesta este cel ce adevereşte aceste lucruri şi care le-a scris. Şi ştim că mărturia lui este adevărată.

Ioan 19.35

²⁵ Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că nici chiar în lumea aceasta n-ar fi putut încăpea cărţile care s-ar fi scris. Amin.

Ioan 20.30, Amos 7.10